Istanbul - Pan Atlantic Student Summit (I-PASS) - a fost al doilea summit al studetilor ce fac parte din organizatiile nationale ale "Asociatiei Tratatului Atlantic" (primul a avut loc la Praga in noiembrie 2002). La el au fost prezenti 204 studenti din 37 de tari din zona Euro-Atlantica. Summitul a fost organizat de catre Consiliul Atlantic al Statelor Unite si Asociatia Tratatului Atlantic, cu sprijinul Fundatiei pentru Voluntariat Comunitar, Departamentul pentru Diplomatie publica a NATO si Ministerul Turc de externe. I-Pass a avut loc in conjunctie cu summitul oficial al sefilor de stat din iunie 2004, de la Istanbul, care a avut ca scop discutarea si dezbaterea problemei securitatii internationale si a viitorului rol pe care il va juca NATO. Studentii au avut intrevederi si discutii cu oficiali si politicieni precum Secretarul General al NATO Jaap de Hoop Scheffer, Prim-ministrul al Turciei Recep Tayyip Erdogan, Secretarul de stat al Statelor Unite Colin Powell, Cancelarul German Gerhard Schroder, Presedintele Romaniei Ion Iliescu sau Presedinta Letoniei Vaira Vike-Freiberga, precum si alti demnitari de rang inalt.

Criteriile dupa care au fost selectati participanii au fost abilitatile de lider si experienta (politica, militara sau in domeniul social). Toate delegatiile participante au avut de prezentat cate un "Act de pozitie" (position paper) in ceea ce priveste obiectivele si strategiile tarii.

Jurnalul I-PASS:

Participantii au ajuns la Istanbul sambata 26 iunie, in aceeasi seara avand loc un mic eveniment social pentru a destinde atmosfera si pentru a se cunoaste intre ei. In dimineata urmatoare a avut loc sesiunea de deschidere, la care Troels Froling, Secretarul General al ATA, Jean Fournet, Secretarul Adjunct pentru Diplomatie Publica a NATO, Attila Askar, Rectorul Universitatii Koc si Fran Burwell, Directorul Consiliului pe probleme educationale si relatii transatlantice le-au urat participantilor bun venit. Dupa care Comandantii Fortelor Aliate Russell Pegg si Dick Bedford au realizat un scurt briefing privind Fortele de Reactie Rapida a NATO (NRF).

Putin mai tarziu, delegatii au plecat la locul desfasurarii summit-ului, unde au participat la ceremonia de schimbare a Comandamentului Fortelor de Reactie Rapida (NRF). La sfarsitul ceremoniei participantii la summit-ul de tineret al NATO au avut intrevederi si discutii cu cateva oficialitati de cel mai inalt rang, care au raspuns la numeroasele intrebari puse de studenti. Cel care a deschis evenimentul a fost Secretarul General NATO Jaap de Hoop Scheffer, care a descris in cateva cuvinte scopurile si problemele principale ale NATO care vor fi discutate la summit, subliniind ca NATO e in continua transformare si evolutie, "viitorul NATO consta in mobilitate, pentru a construi stabilitate si pace". Dupa care a avut loc o mica sedinta de intrebari si raspunsuri, printre intrebarile cele mai "problematice" a fost cea adresata de un reprezentant al delegatiei din Republica Moldova, privind actuala situatie din regiunea separatista Transnistria si caile de solutionare a acestei probleme si daca NATO intentioneaza sa se implice in stabilizarea situatiei, atat pe cale politica cat si miitar, prin forte multinationale de mentinere a pacii, subliniind ca dealungul ultimilor 12 ani nu s-a observat un succes in rezolvarea acestui "conflict inghetat", efortul OSCE fiind steril, iar ceilalti mediatori fiind lipsiti de un real interes de a solutiona problema. Intrebarea a starnit controverse in randul participantilor, multi dintre ei nefiind la curent cu existenta unei astfel de probleme chiar in inima Europei. Secretarul General si-a manifestat convingerea ca problema va fi rezolvatasi ca mediatorii actuali sunt in masura sa faca fata problemei. El nu a exclus posibilitatea implicarii NATO, dar pentru aceasta e nevoie de vointa politica a Moldovei, dar si a mediatorilor.

Locul lui Jaap de Hoop Scheffer a fost luat de Generalul James L. Jones, Comandantul Suprem al Fortelor Aliate din Europa care a vorbit si el despre nefoia de restructurare a NATO. Deoarece realitatile impun o noua tratare a problemei, "razboiul (cu terorismul) nu se duce la nivel local, terorismul fiind un fenomen international - ii afecteaza pe toti, iata de ce e nevoie de o noua strategie a luptei cu acest flagel". In intrebarile ce au urmat s-a pus accentul pe diferite aspecte a Fortei de Reactie Rapida a NATO (NRF).

Urmatorul vorbitor a fost Vaira Vike-Freiberga, presedintele Latviei, care a felicitat tarile noi aderate la NATO si si-a exprimat convingerea ca usile Aliantei vor ramane deschise si pentru statele ce inca nu sunt membri si ca tara sa va sprijini acestea din urma in efortul lor de aderare.

Comandantul Suprem al Fortelor Aliate din Europa pentru Transformare Amiralul Edmund P. Giambastiani a vorbit despre schimbarile tehnice si structurale in Alianta.

Ion Iliescu, Presedintele Romaniei a vorbit despre istoria celor sapte state noi aderate, care au facut parte din fostul bloc socialist si care prin democratizarea societatii au ajuns sa realizeze ca locul acestor tari e in cadrul aliantei. In sedinta de intrebari, un alt reprezentant al delegatiei Republicii Moldova a adus in discutie "problema Transnistreana": "Stimate Domnule Presedinte Iliescu, dupa cum se stie Romania a facut parte din randul tarilor mediatoare a confictului Nistrean, cum se face ca la moment Romania nu se mai gaseste printre acestea. Acum ca Romania este stat membru al Aliantei Nord Atlantice o sa se implice in rezolvarea problemei, si daca da, cum o va face? In special dupa ce Geoge J. Bush in cuvantarea tinuta la Bucuresti a numit Romania "Principalul factor de stabilitate in zona", iar regiunea Transnistreana este departe de a fi o zona sigura, fiind la moment cel mai mare traficant de arme, droguri, organe, fiinte umane etc. ". Presedintele Romaniei a mentionat ca situatia este intradevar grava, iar Romania v-a sprijini eforturile Moldovei de rezolvare a acestei crize care a depasit deja cadrul intern al Republicii Moldova devenind o problema internationala. Romania are interese geostrategice in Republica Moldova pe care o considera al doilea stat Romanesc.

Ultimul vorbitor a fost Secretarul de Stat al S.U.A. Colin L. Powell. El si-a axat discursul pe rolul important pe care Alianta il joaca in acest moment. La intrebarea daca S.U.A. are nevoie de NATO, atat in Iraq cat si in lupta contra terorismului, el a spus "S.U.A. are nevoie de NATO in primul rand pentru ca este un aliat important in lupta cu terorismul mondial, dar si pentru ca Alianta este liantul ce leaga S.U.A. cu Europa formand o organizatie a caror valori sa serveasca drept exemplu intregii lumi, in ceea ce inseamna pace, securitate si comuniune".

Dupa o zi obositoare, studentii au facut parte de o promenada pe Bosfor la bordul unui vapor-restaurant. Intr-o atmosfera placuta s-a discutat pe diferite teme. Delegatia Republicii Moldova a fost asaltata cu intrebari privind Transnistria, istoria si prezentul conflictului.

In cea de-a doua zi, cu doar doua etaje mai sus de Summit-ul NATO, studentii au avut iarasi parte de invitati ilustri, Prim-ministrul Turciei Recep Tayyip Erdogan, Prim-ministrul Grec Kostas Karamanlis si Cancelarul German Gerhard Schroder, Jamie Shea si Secretarul de Stat Britanic pe probleme Externe Jack Straw. Dupa aceste intalniri toti s-au intors in campusul Universitatii Koc unde in aceeasi zi a inceput "simularea NATO". Fiecare delegatie avea desemnat cate un ministru de externe, un reprezentant permanent la NATO si un sef al Statului Major al Armatei. Pentru ca simularea sa fie cat mai realista, eficienta, dar si interesanta s-au pus urmatoarele conditii: timpul desfasurarii anul 2007, toate 37 de tari sunt membre NATO, iar toate conflictele din 2004 au fost rezolvate.

Prima parte a simularii s-a desfasurat intr-un cadru mai putin organizat si eficient, cu multe discutii contradictorii. S-a abservat divizarea in grupuri atunci cand venea vorba de o problema mai dificila, ca atunci cand a venit vorba de Transnistria si faptul ca aceasta problema este inca una actuala chiar si pentru anul 2007 in aceasta problema delegatia Moldovei a fost sustinuta in primul rand de S.U.A., Tarile Baltice si Romania, insa a starnit nemultumirea Federatiei Ruse si a Ucrainei, care au protestat fata de necesitatea punerii pe ordinea de zi a acestei probleme. Castig de cauza in aceasta disputa a avut delegatia Moldovei, problema urmand a fi discutata a doua zi in Comisia Politica si apoi in cea Militara. Lucrarile au fost insa intrerupte de izbucnirea unei crize in Corona (stat imaginar), in Marea Rosie. Unde rebelii (cunoscuti pentru atacurile teroriste din Corona si Europa) au pus mana pe capitala si amenintau statele membre NATO cu arme chimice de distrugere in masa ce deja luasera calea spre Europa. De comun acord a fost trimisa in zona Forta de Reactie Rapida pentru a evacua populatia civila si a restabili puterea constitutionala in Corona. La sfarsitul simularii participantii au fost felicitati cu rezolvarea crizei din Corona.

Ultimul eveniment a fost discursul Ministrului Afacerilor Externe Turc Abdullah Gul care a adus la cunostinta participantilor rezultatele summit-ului oficial al NATO.

Dincolo de atmosfera de lucru participantii au avut ocazia sa participe la o emisiune in direct pe CNNTurk si sa participe la doua "evenimente sociale". Primul a fost petrecerea oficiala a summit-ului ce a avut loc la Swisshotel, Istanbul, luni 28 iunie, iar cea de-a doua a avut loc in ultima seara la Campusul Universitatii Koc.